Sabato, 21 Ottobre 2017
Unitelsardegna Logo
Piattaforma didattica >>
 

SARDÌNNIA BÈNDIA A SA CINA, di Giampaolo Pisu

Pubblicazione: 
Martedì, 23 Settembre, 2014 - 10:19

 

COSA DE NO CREI!
SARDÌNNIA BÈNDIA A SA CINA

Sa nova stravanada buddit che mustu in cubidina in totu is agentzias de imprenta. Su presidenti de su Consillu cunfirmendi sa nova, giai giai prangendi, amitit ca no nci fut àtera manera po sarvai s’Itàlia de bancarruta segura. “Depeus torrai gràtzias a is sardus po su sacrifìtziu insoru (discinius povintzas “eròicus” che a su tempus de sa gherra manna), s'ant torrau a amostai su valori de s’arrenùntzia e su sentidu po su doveri chi ddis connosceus de su tempus de Cèsari”
Is capus de is 50 movimentus indipendentistas airaus ant decrarau: “est bregùngia manna chi su guvernu siat arrennèsciu a portai a cumprimentu su bisu de Cavour e de is Savojas chi iant provau e torrau a provai, mancai po debadas, a si ndi scabulli de s’ìsula”. Parrit chi sa chistioni siat nàscia gràtzias finsas a una malintèndia: in d-unu adòbiu ufitziali is leaders de Itàlia e Cina arrexonendi de cumèrciu, su primu iat a ai fueddau de bèndida “a is saldus”, ma s’àteru iat a ai cumprèndiu “de is sardus”: nexi de su turcimannu (interprete) ‘Kats At Nau.
Acrarada sa malintèndia (fraintendimento), is capus iant a ai cumentau: “a bortas sballiendi intzertaus”. Is USA ant a donai su nulla osta sceti chi is polìgonus militaris sighint a fai parti de s'ocidenti. Sa Cina at nau cun bonucoru de essi deacòrdiu “tanti in cussus logus illacanaus nc’eus a portai unu bellu pagheddu de populatzioni indìgena”. Su capu de guvernu cinesu at giai previdiu unu pianu po cinesizai sa Sardìnnia cun 5 millionis de cuntzitadinus cosa sua in 10 annus.
Assegurat a is sardus ca no ant a segai sa conca e strobai a is orientalis. At a lompi unu bilinguismu beru, cineus-mandarinu/italianu, fiat ora! Mancai cust’ùrtima lìngua at a depi a bellu a bellu allichidiri su logu. Su sardu at a sighiri a essi proibiu po si ndi campai de calisisiat “mala torrada sarda natzionalista”.
Su guvernadori agitoriendi at amaletzau su prèmier de movi totu is fortzas armadas sardas: is barracellus funt giai allabaus! Guàrdia Forestali e Politzia Munitzipali fortis de su sentidu identidàriu insoru ant giai decrarau de ai scarrigau de s’arretza, internet, su file àudiu cun sa fòrmula de giuramentu de fidelidadi a su guvernu cinesu: “calina"! Iant a ai nau. Unus cantu filocinesus iant a ai giai propostu un'àtera bandera, no prus 4 morus, tropu pagus e nieddus, ma una cambarada manna de cinesus grogàncius stilizaus. Sa scola de Sardìnnia at giai propostu su cuncursu “fai-tì pigai a fillu de ànima de unu cinesu”. “At a allibai su tlaballu, fiat ora!” ant decrarau cun cuntentesa manna is sindacaus sardus in d-unu pausu-cursu de cinesu.

Giampàulu Pisu