Lunedì, 11 Dicembre 2017
Unitelsardegna Logo
Piattaforma didattica >>
 

"Identidadi, lingua e innovatzioni po bogai traballu", de Giampaulu Pisu

Pubblicazione: 
Lunedì, 27 Agosto, 2012 - 11:26

 

 

In su cumbènniu fatu in Sàrdara, is aministradoris de 90 biddas at pedidu a sa s’arrespetu de s’art. 4 c. 5 L 482/99 (Scriri in is mòllius de pre iscrtitzioni scolàstica sa pregonta po babus e mamas chi si bolint avalessi de s’imparu de sa lìngua sarda po is fillus). Custa una sìntesi de su cumbènniu.
“Po bogai traballu tocat a cambiai prospetiva ponendi impari identidadi e innovatzioni. Depeus difendi is spetzifitzidadis nostas: nuraxis, paesàgiu, cultura, lìngua… funt s’ùnica cosa chi is àterus no si podint copiai -su benidori est in is spetzifitzidadis nostas”, custus funt is fueddus de su sìndigu de Sàrdara ananti de is Aministradoris comunalis Sardus chi si funt adobiaus po fueddai de lìngua sarda in sardu. Po imoi funt 90 is sindigus chi ant deliberau po pediri a sa RAS chi fatzat aciungi a su mòlliu de pre iscritzioni scolàstica sa pregonta “boleis chi imparint su sardu a is fillus?” Aici cumenti narat sa lei 482/99 e cumenti faint in Friuli giai de 10 annus chene ai strobau totu custus consillus comunalis. Is sardus depint pretendi amarolla s’arreconnoscimentu de su deretu a sa cultura insoru in scola, lìngua e stòria innantis de totu. “Est cosa chi no benit a beni” at nau G. Pisu "chi deu sia lòmpiu a s'edadi de 23 annus chena de sciri ita est unu nuraxi o su casteddu de Murriali".
Po fai custu serbit duncas unu ufìtziu scolàsticu sardu chi traballit a su costau e impari a cussu de su Stadu, cun programas, lìburus e docentis preparaus (Oreste Pili). Su cumbènniu est sighiu cun sa proposta de formai unu comitau de aministradoris comunalis po portai ainnantis custa chistioni. Proposta fintzas a una lei noba po sa lìngua, sa L.R. 26/97 est bècia e una prus noba che sa friulana iat a podi andai beni. No unu comitau ma "una federatzioni de comunus cun d-una Carta po su bilinguismu” at propostu Oresti Pili assessori de Cabuderra. Àtera chistioni apretosa pesada de Pili est sa de sa ratìfica de sa Carta Europea de is Lìnguas de Minoria: in parlamentu funt andendi ainnantis fadendi fillus e fillastus e apetighedi su sardu, totu custu mancai sa lìngua sarda siat, de totu is minorias de s'Itàlia, sa prus manna po su tanti de sa genti chi dda fueddat.

Presentada e approvada duncas una petitzioni po totu is parlamentaris  sardus po chi fatzant balli is arrexonis de is chi ddus ant votaus. Sa lìngua no est de una parti polìtiga sceti, no est de dereta, no est de tzentru, ne de manca, ma de totu is sardus chi si stimant. A parti sa petitzioni dònnia aministradori presenti at a circai su parlamentari de su territòriu po ddi pediri de fai su doveri suu contras a custu tentativu de apetigadura de is deretus de is sardus.

ÀTERAS PROPOSTAS
Partendi de su cumbincimentu ca no podit esisti una polìtiga linguìstica sèria chene pensai a sa funtzioni sotziali e econòmica de sa lìngua, su sardu, che s'italianu e s'inglesu depit serbiri po agatai e amellorai unu traballu", sceti aici is famìllias ant a podi detzidi de torrai a imparai sa lìngua a is fillus! "Cosas medas ddas podint incumentzai a fai is comunus chena de spendi mancu unu soddu: chi is bibliotecas, archìvius e museus funt logus de cultura no si cumprendit poita est chi no si pedat sa connoscèntzia amarolla de sa lìngua sarda po traballai ingunis, o sa sa lìngua nosta no est unu elementu de fundamentu de sa cultura? Bastat a ddu scriri in su bandu de cuncursu e imponni is cursus de lìngua a is chi ddoi traballant giai”. Arrexonamentu sìmbili po sa ludoteca, istitutu educativu de is Comunus e no de su Stadu. “Ingunis aintru bastat a previdi in sa gara de apaltu chi unu tanti de operadoris connòsciant amarolla su sardu. Est domu nosta e depeus detzidi nosu”. “Is cursus de lìngua fatus cun dinai de sa L 482 chi si fatzat po is dipendentis comunalis innantis, po portai ainnantis una polìtiga de bilinguismu in su Comunu, polìtiga cunsentida e prevìdia de sa lei. Bastat a ddu scriri in su piano delle performances”. (Gimapaolo Pisu)
Su sìndigu Enrico Marceddu de Solarussa, at contau de su progetu po fai imparai su sardu in is famìllias e àteru progetu culturali po promovi sa cantada sarda.
S'assessori a sa cultura de Biddexidru, Francesca Curridori, docenti, at contau de sa sperièntzia de scola e de s'interessu mannu amostau de is piciocheddus po is letzionis suas fatas in lìngua sarda.
Oresti Pili at aciuntu ca tocat a castiai a su dpr 275/99 de s'autonomia, sa scola depit fai contu de su logu aundi est. Sa stòria de sa Sardìnnia est diferenti de cussa milanesa, po ndi nai una, e duncas fintzas is lìburus depint essi diferentis. Po nai, is cartinas de sa Sardìnnia de su 1200 depint inditai is cuàturu giudicaus, asinuncas custus librus no depint intrai in scola.
S'archeologu Giuanni Ugas at arregordau is medas annus passaus in s'universidadi de Casteddu imparendi preistòria e protostòria in sardu. At nau puru, po intzullai, ca chi su Stadu cun sa ratìfica de sa Carta Europea de is Lìnguas arremonada no arreconnoscit su sardu nosu no depeus fueddai s’italianu. Sa regia de sa polìtiga linguistica depit essi de sa Regioni cun inditus chi ballint po totu is comunus, no podit essi unu comunu sceti a si dd’atuai. At augurau s'arregorta de totu su lèssicu de su sardu e s’amparu de totu is barideadis dialetalis.
Sa dirigenti scolàstica de sa scola de Serramanna, D.ssa Laura Caddeo at testimòngiau s'interessu suu po sa lìngua e donau sa disponibilidadi po portai ainnantis custa chistioni.
Antoni Contu, scritori in sardu, at fueddau de sa tontesa de cussus sardus (no totus) chi partint po pagu tempus in continenti e ndi torrant cun s'acentu continentali e su menisprètziu po sa lìngua e sa cultura insoru.
Sa delegada de su comunu de Sètimu, A. Cocco docenti issa puru, at testimongiau is sperièntzias in scola e in sa bidda sua.
S'operadori linguisticu A. Biolla at contau issu puru de is sperièntzias in Spagna e sa postura diferenti de is spagnolus faci a is lìnguas insoru.
Linda Frongia, docenti e cursista FILS, cursu po docentis de lingua sarda in sardu universidadi de Casteddu, at contau sa sperièntzia de biaxi-stùdiu custas diis passadas in Catalunya:  “Innii po intrai in su traballu tocat a tenni una connoscèntzia base de su catalanu. Sa stòria insoru est diferenti da sa nosta, ddu scieus, ma nosu dda depeus acabai de donai a su sardu logu sceti po su folclori, ddi depeus torrai a donai sa dignidadi sua. In scola depit essi imperau cumenti a lìngua veiculari po imparai totu is matèrias” .
Giorgia Pau, docenti, at arregordau ca “segundu is stùdius de sa Dot.ra Sorace est importanti meda a chistionai is duas lìnguas cun is pipius de candu nascint, e no abetai chi tèngiant cìncui o ses annus. Est aici chi su profetu de su bilinguismu si podit biri in su totu”.
Serrau cun sa proposta de si torrai a adobiai in Cabudanni po circai de cuncordai sa federatzioni de comunus arremonada. In s'interis s'at a presentai sa petitzioni po sa ratìfica de sa Carta Europea arremonada e cuntatai sa RAS po sa chistioni de is mòdulus de preiscritzioni scolàstica.

 

Fonte