Lunedì, 11 Dicembre 2017
Unitelsardegna Logo
Piattaforma didattica >>
 

CRESCI CUN PRUS LÍNGUAS . IS CUNSILLUS DE IS ESPERTUS. IS OPORTUNIDADIS PO IS PIPIUS E IS FAMÍLLIAS COSA INSORU.

Pubblicazione: 
Giovedì, 30 Novembre, 2017 - 11:14

 

CRESCI CUN PRUS LÍNGUAS . IS CUNSILLUS DE IS ESPERTUS. IS OPORTUNIDADIS PO IS PIPIUS E IS FAMÍLLIAS COSA INSORU.

Custa est una pubricatzioni chi nascit aintru de unu primu progetu incarrerau de ARLef- Agjenzie rejonâl pe lenghe furlane e de sa ASS5 (Azienda po is Servítzius Sanitàrius) chi s'est sémpiri interessada de is chistionis de plurilinguísmu e de tempus prumovit s'umperu de su friulanu in is arrelatus cun is patzientis e is umperadoris. Est unu "líbburu de istrutzionis" chi interessat is babbus e is mammas, un'aina chi ddis fait a connosci su profetu de su fueddai prus línguas giai de piticheddeddus.

Ocannu, in sa scola de su Masu, fia fadendu, po is babbus e is mammas e  is insenniantis, unu cursu de sensibbilizatzioni apitzus de su profetu de su  bilinguismu, e apu furriau in sardu unas cantu arrelatas de custu líbbureddu piticu ma de grandu importu e apu pentzau de  cumpartziri cun bosàterus  s'arrelata de  Susanna Pertot intitulada "S'INFÀNTZIA BILÍNGUI. ISTRUTZIONIS PO S'UMPERU. ITA BOLIT NAI ESSI BILÍNGUIS E CUMENTI SI FAIT A BESSIRI  BILÍNGUIS  DE S'INFÀNTZIA"

ITA BOLIT NAI  SU FUEDDU BILINGUISMU?

Su fueddu bi-plurilinguismu pertocat siat is chi fueddant duas o prus  línguas siat  sa preséntzia de prus línguas in un'area giógrafica o in calisiat cuntestu sociali.

In custas schedas fueddaus de su fueddanti bilíngui, limitendusí a s'infàntzia. Luegus tocat a specificai chi s'achirimentu de tres o prus línguas de parti de su pipiu non si stesiat meda de s'achirimentu de duas línguas. S'espressioni bilíngui naturali, a bortas umperada, pertocat unu fueddanti chi in s'infàntzia at imparau in manera naturali, duncas no in scola, duas o prus línguas. Ma unu pipiu bilíngui, aici cumenti puru unu mannu bilíngui, no espressat sa somma de duas línguas de bartzolu; medas circas ant difatis averiguau cumenti siant raras is personas chi fueddant e scriint a sa perfetzioni duas (o prus) línguas cun su matessi poderi de unu monilíngui. Su bilínguismu bilanciau in manera perfeta est a nai unu bilinguismu assolutu de fatu est un'ecetzioni. Su prefilu de su bilíngui non ddu donat perou scéti su livellu de cumpeténtzia chi at sodigau in dónnia língua, ma s'umperu puru chi isssu fait de is línguas chi connoscit. In custu sensu si podit fueddai de bilinguismu funtzionali. Acontessit difatis chi su fueddanti bilíngui no umperit in calisisiat logu e cun chinisisiat ambaduas is línguas, e chi una língua duncas coberrat unus cantu campus de sa vida e s'àtera língua ndi coberrat àterus. S'umperu de is línguas podit cambiai puru in s'interis de sa vida a segunda de is circustàntzias, e no est nau chi sa matessi língua dominit totu sa vida.

Si po esémpiu si cambiaus in Austràlia, in pagu tempus eus a umperai pruschetotu s'ingresu. Custu non bolit nai chi s'eus a scaresci is àteras línguas chi connosceus, ma sceti chi non ddas eus a umperai cun sa matessi frecuéntzia.

Sa língua chi dominat siat in certas situatzionis siat in certus períodus de sa vida o in s'umperu fitianu permanenti de unu fueddanti, est narada língua dominanti. Sa língua ( o is línguas) chi intamis est prus pagu umperada est narada língua de minoria.

Custus fueddus funt umperaus puru po inditai sa língua umperada de sa majoria e de sa minoria de is fueddantis in unu stadu, in una regioni, in un' àrea giógrafica o in calisisiat cuntestu sociali.

Tocat a tenni presenti chi in custu cuntestu nci podit ai distintzionis ( línguas natzionalis, línguas stóricas, e aici sighendi) ma de custas no arrannesceus a ndi fueddai in custas pagus pàginas.

Su fueddu bilinguismu inditat duncas sa preséntzia de duas línguas, ma non donat nisciuna informatzioni apitzus de su cumportamentu linguísticu de is fueddantis bilínguis: non si narat cun chini, innui, cumenti, candu, cantu tempus e poita funt umperadas custas línguas. De pagu si umperat su sinnificau de bilíngui in arrelatu a cussas personas chi manixant duas o prus línguas in sa vida fitiana cosa insoru.

DDOI AT GENIAS DIFERENTIS DE BILINGUISMU?

Su bilinguismu aciuntivu  arrapresentat una forma de arricamentu, mentras su bilinguismu smenguadori portat a un'impoberimentu de sa primu língua.

Est parri comunu chi a livellu individuali fueddai in manera fitiana duas o prus línguas cumportit bantaxis connoscidoris e donit  possibbilidadis in prus in sa vida. E de unu certu puntu de vista  de seguru est diaici. Duncas su bilinguismu innui totus is cumpeténtzias connoscidoras funt svilupadas in ambaduas is línguas est nau bilinguismu aciuntivu. In su pianu de sa comunidadi su bi-plurilinguismu est espressioni de s'apartenéntzia a prus línguas e culturas e de su si arreconnosci cumenti apartenentis a su grupu de is fueddantis cussa língua. Issu non scéti acostat is personas chi fueddant is matessi línguas, ma portat puru a connosci e a si identicai cun is culturas chi tenint cumenti a espressioni is línguas interessadas. In prus, s'abbilidadi comunicadora in medas línguas fait in manera chi su fueddanti si movat intra de culturas diferentis, chi svilupit est a nai totu una filera de abbilidadis interculturalis.

Unus cantu perou funt cumbintus chi prus línguas cunfundant su pipiu. Cumenti eus a biri apustis, s'achirimentu de unu códixi linguísticu in prus non cumportat nisciunu dannu po su pipiu,  si no est chi  portat a un'achirimentu partziali de is códixis, est a nai a su "semilinguísmu" chi ddoi at candu su fueddanti non dominat in manera suficienti nisciunu de is duus códixis, est a nai nisciuna de is duas línguas. Ma in manera simbillanti a su bilinguismu assolutu, puru su semilinguismu est una cunditzioni rara meda e oi custu fueddu s'umperat scéti in is casus patológicus de privadura de su linguàgiu in cuntestus socialis  sbantaxaus meda.

Cun totu custu su bilinguismu non cumportat sémpiri scéti bantaxis. Bastat a pentzai a is disàgius chi  portat candu s'ambienti sóciu-culturali no intregat su matessi "status" a ambaduas is línguas. In custu casu s'achirimentu de sa de duas línguas acontessit a dannu de sa primu, chi benit sbandonada.

Ténniu contu de custas stérridas, is linguístas distinghint intra de bilinguismu aciuntivu e bilinguismu smenguadori. Mentras su primu arrapresentat una forma de arricamentu, su de duus portat a un'impoberimentu de sa primu língua. A custu funt espostus is disterraus e is chi faint parti de cussas minorias linguísticas chi, po nexi de su tipu de istrutzioni scolàstica chi ddis benit donada e de is espressionis sóciu-culturalis, passant a bellu a bellu a s'umperu esclusivu de sa língua dominanti cambiendidda a sa de orígini.

Su "status" de una língua in sa sociedadi e s'ategiamentu de sa populatzioni in is cunfrontus de su bilinguismu in generali e de is línguas solas in particulari cunditzionat, e calincuna borta determinat, su svilupu bilíngui de su pipiu e puru s'apoderadura de sa língua de minoria in su mannu (esémpiu: in Itàlia, fueddai beni s'ingresu "balit" cantu fueddai beni una língua prus pagu spartzinada?).

 

DDOI AT UN'EDADI CHI EST PRUS FÀCILI BESSIRI BILÍNGUIS?

Apustis de su períodu narau "críticu" po s'achirimentu de su linguàgiu in sa primu infàntzia, s'imparu de is línguas sighit in maneras diferentis.

Is pipius imparant a fueddai po podi comunicai cun is personas chi po issus funt de importu, cunsighint s'imparu de su linguàgiu, ca is mannus fueddant intra de issus. Fintzas de is primu dís de vida difatis is babbus e is mammas fueddant a su pipiu apenas nàsciu cumenti si custu cumprendat dónnia fueddu.

Unus cantu pipius funt espostus giai de sa nàscida a una língua scéti. Sa majoria de is pipius de su mundu, intamis, giai de sa primu dí de vida est atzuvau in duas o prus línguas. Si narat chi prus o mancu su 65% de sa populatzioni mundiali umperit dónnia dí assummancu duas línguas.

Ddoi at pipius chi intrant in cuntatu po sa primu borta cun sa de duas línguas candu passant su liminàrxu de su niu, de sa scola de s'infàntzia o de sa scola elementari.

Is espertus distinghint intra de cussus pipius chi imparant a fueddai in su matessi momentu duas línguas e is chi imparant sa de duas línguas apustis chi sa primu est giai stabbilizada. Cunsiderendi cantu is pipius imparant in campu linguísticu in is primus tres annus, est própiu a cust'edadi chi currispundit una línia de pratzidura.

Si s'imparu de sa de duas línguas acontessit aintru de is tres annus, si narat chi su pipiu at imparau ambaduas is línguas in su matessi momentu. Su pipiu chi imparat sa de duas línguas intra de is tres e is cincu/ses annus est nau fueddanti bilíngui afatanti cabudraxu. Candu s'imparu acontessit intra de is ses/seti e is doxi annus si fueddat de bilinguismu afatanti trigadiu.

Unas cantu circas prus recentis ant ammostau chi is pipius chi imparant sa duas línguas aintru de is cincu/ses annus podint sodigai is matessis cumpeténtzias de is pipius bilínguis de sa nàscida. Custu iat a essi dépiu a sa cumpridura de su ciorbeddu. Si sa de duas línguas est stétia imparada innantis de sa scola, parit difatis chi in su pipiu si ativint àreas de su ciorbeddu diferentis de is chi si ativant si s'imparu est acontéssiu apustis de custu períodu. Sigumenti su ciorbeddu lompit a cumpridura in s'adolescéntzia/giovunesa, unus cantu studiosus funt de s'idea chi imparai sa de duas língusa aintru de is doxi annus siat cumentisisiat prus fàcili chi dda imparai de mannus, candu su ciorbeddu no est prus plàsticu cumenti fiat in s'infàntzia. Fintzas a immui perou non ddoi at arraspustas difinitivas e parit chi non si potzat ancoras inditai unu límiti de tempus seguru.

Ddoi at perou àterus elementus chi determinant s'achirimentu de sa de duas línguas e de is àteras chi podint sighiri.

Intra de custus funt de importu mannu sa durada e is caraterísticas de s'espositzioni a sa língua. Po sodigai unu livellu de frecuéntzia símbilli a su de unu monolíngui, su pipiu depit essi postu in sa cunditzioni de fueddai sa língua dónnia dí e in totu is atividadis chi fait siat cun is mannus chi cun is fedalis cosa sua.

 

CUMENTI ACONTESSIT SU SVILUPU BILÍNGUI DE SA NÀSCIDA?

Su svilupu de su linguàgiu in ambienti bilíngui acontessit in sa matessi manera che in ambienti monolíngui.

Segundu unus cantu studiosus, de su grupu de is bilínguis in su matessi momentu faint parti siat is pipius chi imparant in su matessi momentu duas línguas de sa nàscida siat is chi ddas imparant, mancai non in su matessi momentu, in s'interis de su svilupu de su linguàgiu (aintru de is tres annus).

Su svilupu de su pipiu chi est espostu a duas línguas de sa nàscida acontessit in sa matessi manera siat in ambienti bilíngui chi in ambienti monolíngui. In s'interis de su primu annu de vida, in sa fasi de sa "lallatzioni", su pipiu arrepitit cunsonantis e vocalis cumbinadas in síllabbas. Unus cantu studiosus ant averiguau chi is pipius apenas nàscius reagiscint in manera diferenti a segunda de sa língua chi ddis fueddant is mannus  sinnificativus. E duncas puru sa "lallatzioni" pigat is caraterísticas fonéticas de custa língua. Parit, difatis, chi giai de is primus mesis su pipiu siat bonu a scerai is timbrus de is línguas de is mannus de arrelatu e chi s'arrapresentatzioni fonológica de dónnia língua incumentzit  a si formai giai in custu períodu. Faci a su primu annu su pipiu narat is primus fueddus cumprensíbbilis, apustis fintzas a su de tres annus ponit imparis grupus de duus fueddus e a bellu a bellu ndi aciungit àterus. Su pipiu bilíngui cumbinat is fueddus de ambaduas is línguas e intra de su de tres e de su de cuatru annus inghitzat a ddus scerai e a fai fràsias simplis.

Si cunfrontaus unu pipiu bilíngui cun unu monolíngui fedali cosa sua, po su chi pertocat s'umperu de una língua scéti, su primu parrit prus pagu svilupau.

Unu pipiu monolíngui de tres annus cumprendit difatis prus o mancu 800/900 fueddus; su pipiu bilíngui puru connoscit prus o mancu 800/900 fueddus, ma totus imparis, non connoscit 800/900 fueddus de una língua e un'àteru tanti de s'àtera. A s'inghitzu, su raportu intra de is duas línguas podit essi sbilanciau, ma cun su tempus torrat in echilíbriu. Is diferéntzias de s'inghitzu intra de is pipius bilínguis e monolínguis andant spricadas cun su fatu chi is pipius piticus tenint un'arritentiva prus pagu svilupada. Is circas prus recentis ant ammostau chi is pipius bilínguis imparant in su matessi momentu sa strutura grammaticali puru de dónnia língua. Mancai scerint luegus puru is sistemas grammaticalis, is pipius abbisóngiant de prus tempus po apricai in manera currégia totus is arregulas grammaticalis.

Est craru, in s'interis de su svilupu, ddoi at medas diferéntzias individualis chi si averiguant tantu intra de is pipius bilínguis cantu intra de is monolínguis.

Unus cantu pipius bilínguis in pagu tempus si cumportant, arriguardu a sa língua, cumenti a is fedalis monolínguis, àterus tenint unu svilupu prus lentu opuru si svilupant parallelamenti in ambaduas is línguas.

 

CUMENTI S'IMPARAT SA DE DUAS LÍNGUAS INTRA DE IS TRES E IS CINCU/SES ANNUS?

Si fueddat de bilinguismu afatanti cabudraxu candu su pipiu chi at giai imparau una língua ndi imparat una segunda intra de is tres e is cincu/ses annus.

Candu su pipiu imparat sa de duas línguas intra de is tres e is cincu/ses annus, at giai imparau a si espressai in sa primu língua cosa sua. Sa de duas línguas cumparrit, arriguardu a su tempus,  in sa vida de su pipiu apustis de sa primu, si fueddat de bilinguismu afatanti cabudraxu. Segundu Tabors e Snow (1994) su svilupu linguísticu de is pipius chi imparant sa de duas línguas apustis de is tres annus sighit unu camminu pratziu in cuatru fasis:

1) Su pipiu umperat sa língua de bartzolu cun chinisisiat, puru cun su fueddanti chi non dda cumprendit.

2) Su pipiu lassat a perdi s'umperu de sa língua de bartzolu poita si intendit delúdiu de sa mancàntzia de currespundéntzia.

Sighit unu períodu de siléntziu e in s'interis preferit sa comunicatzioni non verbali, arrepitit asuta de boxi is fueddus chi intendit nai de is àterus e giogat cun is sonus nous.

3) Su pipiu inghitzat a umperai sa língua noba po médiu de fueddus scapus aciungendindi a bellu a bellu àterus fintzas a formai una fràsia. Comunicat cumenti a unu pipiu monolíngui in is fasis de inghitzu de su svilupu linguísticu.

4) Su pipiu sodigat sa fasi de s'umperu produtivu de sa língua candu fait fràsias crutzas cun unu sustantivu e unu verbu. Sighit apustis cun struturas prus incolliosas e in su matessi momentu sperimentat is arregulas grammaticalis de s'àtera língua, incumentzendi diaici unu svilupu progressivu.

Su passàgiu de una fasi a s'àtera no est círdinu e su svilupu linguísticu non sighit in sa matessi manera in totus is pipius. Su períodu de siléntziu in unus cantu pipius podit durai puru un'annu e prus, àterus intamis ddu sodigant luegus e sfrutant dónnia oportunidadi, po sperimentai s'àtera língua. In s'imparu de sa de duas línguas unus cantu pipius funt duncas prus motivaus e àterus prus pagu. Sa motivatzioni dda cunditzionant is babbus e mammas e s'ambienti a ingíriu.

Puru s'obertura e sa serrada faci a su mundu de su pipius pesant in manera sustantziali apitzus de su svilupu linguísticu cosa sua.

Su svilupu linguísticu sighit chentza de si firmai fintzas  a su cumpletamentu. In totus is fasis su pipiu si  bogat de impàciu cun s'agiudu de sa língua chi cumandat mellus.

S'ammesturamentu de códixis est duncas scéti una cumponenti de su camminu faci a su bilinguismu.

Est stétiu averiguau chi su camminu de imparu de sa de duas línguas durat assummancu cincu annus e chi is pipius chi imparant sa de duas línguas intra de su de 3 e de su 5/6 annus podint sodigai su matessi gradu de cumpeténtzia in ambaduas is línguas de is pipius monolínguis de sa nàscida. Ma sigumenti custu est acapiau a su tempus e a is maneras de espositzioni a custa língua,  unu gradu bonu de imparu acontessit scéti innui s'umperu de sa de duas línguas est presenti, disigiau e necessàriu.

EST BERUS CHI IS PIPIUS IMPARANT SA DE DUAS LÍNGUAS CHENTZA DE SFORTZU?

Parit chi is pipius imparint is línguas chentza de sfortzu, ma sa língua noba arrapresentat po su pipiu unu sfortzu connoscidori e emotivu/timarosu.

Est stétiu averiguau chi su processu de imparu de sa de duas línguas durat assummancu cincu annus. Datus de custu tipu screint sa cumbincidura chi is pipius  imparant is línguas cun facilidadi manna. Est berus perou chi is pipius piticus no "imparant" is línguas, ma ddas achirint po médiu de su giogu e su scàmbiu cun chi ddus ingiriat. Po custu motivu a is mannus parit chi custu acontessat in manera automàtica e chentza de sfortzu. A sa matessi manera, candu su pipiu "imparat" a camminai is mannus non cumprendit su sfortzu cosa sua po si ndi torrai a pesai dónnia borta chi arruit e si torrat a ponni in peis. Sa língua noba in realidadi arrapresentat po su pipiu unu sfortzu de su ciorbeddu e de su santidu.

S'imparu de is línguas, de una língua scéti puru, est unu processu chi durat annus e annus. Fortzis no est necessàriu tempus meda po imparai sa língua collochiali, simpli, fitiana, familiari - mancai is pipius monolínguis e bilínguis de sa nàscida nci pongiant beni tres annus innantis de arrannesci a comunicai in manera prus o mancu cumprensíbbili!

Ma de seguru serbit prus tempus meda po imparai a si espressai in cuntestus formalis.

Duncas funt necessàrias, in s'arcu de sa vida, medas esperiéntzias innui atobiai, ascurtai e stroci is formas prus trabballosas de s'espressioni linguística.

De su restu is monolínguis puru no acabbant mai de imparai. Po esémpiu su linguàgiu specíficu de su cuntestu de trabballu s'imparat de mannus:  prestai servítzius a unu compradori, fai una fatura, fai una cunferéntzia o scriri unu líbburu de coxina o una calisisiat arrelata, funt atividadis chi abbisóngiant de unu linguàgiu specialísticu chi su fueddanti achirit si ndi tenit abbisóngiu. Totus scieus nai "a palas de domu mia funt fadendi unu ponti" ma sa parti manna de nosu no est bona a ndi fueddai cumenti  iant a fai is ingennieris.

Custu si fait pentzai cantu siat de importu chi in un'ambienti linguisticamenti ammesturau is babbus e mammas tengiant craru meda ita bolint de su pipiu cosa insoru.

Bastat chi si scipiat espressai beni in una língua e comunicai in s'àtera scéti a unu livellu elementari, opuru est de fundamentu chi imparit ambaduas is línguas in manera currégia e si scipiat espressai cun propiedadi e in manera chi scurrit.

Tocat difatis a cunsiderai chi si s'imparu de una língua si firmat innantis de sa fasi de sa formatzioni de is cuncetus, sa língua no arraixinat e su pipiu dda scaresci. In prus su pipiu  imparat in manera difinitiva sa língua noba candu imparat a ligi e a scriri. Si non lompit a custus livellus, nd'at a connosci scéti sa varianti collochiali e no at a tenni is fundamentas necessàrias po imparai unu linguàgiu prus formali.

ITA DETERMINAT S'ACUNSENTIMENTU DE S'EDUCATZIONI BILÍNGUI IN S'EDADI INNANTIS DE SA SCOLA?

In s'imparu de sa de duas línguas in edadi innantis de sa scola funt necessàrias sa cumponenti sociali, linguística, connoscidora e afetiva.

In s'imparu de sa de duas línguas in edadi innantis de sa scola est indispensàbbili un'ambienti sociali innui siat umperada sa de duas línguas e est necessària puru sa preséntzia de fedalis chi fueddant tali língua in manera chi is pipius potzant imparai de custus cumenti dda umperai in situatzionis naturalis. Funt is fedalis, a parti s'ambienti, a agiudai in sa formulatzioni de is primu espressionis. Is datus linguísticus  incasciaus e is caraterísticas de sa situatzioni a innui funt acapiaus funt puru is fundamentas po s'imparu de sa língua noba. In prus funt elementus incisivus puru is mecanismus  de su ciorbeddu e is caraterísticas de su caràtiri de dónnia persona.

De sa cumbinatzioni de is elementus arremonaus asuba dipendint sa durada de su processu de imparu de sa língua noba e de sa calidadi de sa connoscéntzia chi si podit sodigai. Si in s'ambienti a ingíriu ddoi at pagus fueddantis de sa de duas línguas ( po es. scéti sa maista) e si duncas su pipiu est pagu espostu a s'àtera língua, intzaras su processu est prus lentu e si podit adderetura firmai, si non ddoi at oportunidadis suficientis de intendi sa língua e dda manixai. In custu casu su pipiu si dd'at a scarésci in pressi.

In dónnia casu sa connoscéntzia finali achirida de su pipiu est símbili a sa chi dd'at a essi donada cumenti a mollu. Si duncas su pipiu in edadi innantis de scola imparat sa língua noba de fueddantis chi ammesturant is duas línguas, imparat unu linguàgiu ammesturau e non s'espressioni currégia.

Unus cantu pipius bilínguis manixant scéti una língua: mancai cumprendant beni s'àtera, non dda scint o non dda bolint umperai.

Sa língua chi cumandat est narada lingua dominanti. De sólitu  su predomíniu  de una língua si collegat cun períodus longus de tempus innui su pipiu si agatat a cuntatu cun una língua e cun sa possibbilidadi de dda "manixai". Duncas unus cantu pentzant chi su pipiu fueddit cun prus facilidadi e gana bella sa língua chi ascurtat e chi umperat de prus. Giai chi in custu casu non manixat s'àtera língua, chi perou cumprendit,  naraus chi connoscit s'àtera língua scéti in manera "passiva" o arricidora.

Calincuna borta is pipius non si espressant in una certa língua non scéti, ca dda connoscint pagu, ma puru po àteras arrexonis interioris, chi funt medas. A bortas in manera simpli funt tostorrudus e, cumenti, po esémpiu, non bolint papai is spinàcius, in sa matessi manera non bolint fueddai una certa língua. In certus períodus is pipius si podint identificai prus cun is fueddantis de una língua chi cun cussus de s'àtera. Àteras bortas non funt motivaus in manera bastanti a umperai una língua si is chi fueddant cun issus cumentisisiat ddus cumprendint in s'àtera.

In s'interis de s'infàntzia s'umperu de is línguas podit cambiai po tantis arrexonis.

IS PIPIUS SCINT CANDU UMPERAI  UNA LÍNGUA OPURU UN'ÀTERA?

Imparis a is línguas is pipius imparant puru is arregulas de s'umperu sociali cosa insoru: cun chini, candu, cumenti e innui s'umperat una língua opuru s'àtera.

Is arregulas chi si permitint de difiniri, in basi a sa pràtiga, cali língua umperai in un'ambienti determinau funt naradas normas prammàticas. Determinadas normas prammàticas ddas imparant puru is pipius monolínguis: imparant, po esémpiu, bastanti chitzi candu tocat a saludai calincunu.

Su fenómenu chi si presentat candu seus fueddendu una língua e passaus a ndi fueddai un'àtera, ca si ddu imponit un'arregula prammàtica (po esémpiu candu in sa fueddada si aciungit calincunu chi connoscit scéti s'àtera língua) ddu tzerriaus mudadura de códixi (de língua).

Fortzis su letori at giai inténdiu puru su fueddu interferéntzia. Cun custu fueddu inditaus su fenómenu chi si presentat candu su fueddanti, in s'interis chi umperat una língua, in manera scienti o non scienti umperat fueddus opuru sighit arrégulas grammaticalis de s'àtera língua.

ITA BOLIT NAI CANDU IS PIPIUS "AMMESTURANT" IS LÍNGUAS?

Certa bortas su discursu parrit espressau in una língua única ma fata de duus códixis.

A s'inghitzu, candu su pipiu bilíngui umperat scéti unus cantu fueddus, est dificili a nai chi ammesturat is línguas. Innantis de totu depeus averiguai si sighit is arregulas chi permitint in suatzionis determinadas e cun personas determinadas de fueddai una língua e non s'àtera. Scéti candu seus segurus chi sighit custas arregulas podeus fueddai de ammesturu de línguas. Po custu motivu umperaus tali espressioni, siat po is bilínguis in su matessi momentu siat po is bilínguis afatantis, scéti candu s'ammesturu acontessit aintru de sa matessi fràsia.

Unus cantu pipius no ammesturant  mai is línguas, opuru ddu faint raramenti; àterus intamis passant de sa fasi de inghitzu de ammesturu e difinitzioni progressiva fintzas a s'espressioni currégia.

Unus cantu pipius sbandonant sa fasi de ammesturu in pressi, àterus intamis dda sighint annus. Is espertus fintzas a immui no ant scípiu donai una spiegatzioni cumpleta a custas diferéntzias. Sa sighidura de custa fasi non dipendit scéti de elementus esternus e de s'ambienti ma puru de is caraterísticas de dónnia pipiu, in cantu is pipius si svilupant in maneras e tempus diferentis. Si seus sanus, po esémpiu, totu nosu camminaus, mancai unus cantu de nosu ant inghitzau a camminai innantis de àterus.

Ma si puru totus camminaus, non totus seus maratonetas.

Is pipius chi truessant custa fasi de sólitu a s'inghitzu ( calincuna borta innantis de is tres annus calincuna àtera apustis) ammesturant fueddus scapus: innantis sostantivus, apustis sostantivus e verbus, e aici sighendi. Prus ainnantis podit acontessi chi ammesturint arregulas grammaticalis.  A bortas su discursu costruiu iat a parrit espressau in una língua única ma fata de duus códixis. Ma, cumenti eus giai nau, perou, si una certa forma scurrégia in unu territóriu determinau est costumada, aintru de custu matessi territóriu no est prus un'errori.

S'ammesturu duncas no est necessariamenti sinnali de una connoscéntzia fartosa de sa língua, e in dónnia casu unu sinnali chi su pipiu est cunfúndiu e chi no scerat  is línguas.

Si s'ambienti donat is matessi strúmbulus linguísticus in ambaduas is línguas, dónnia pipiu innantis o apustis sodigat sa fasi de s'ammesturu e cumentzat a si espressai " in manera currégia" in ambaduas is línguas.

Cumenti eus a biri prus ainnantis is mannus ddu podint agiudai in custu processu.

Unu bilinguismu partziali permanenti, est a nai una connoscéntzia "mala" irreversíbbili de is duas línguas, est unu fenómenu raru meda e ndi benit de calincuna patologia o esclusioni sociali.

Cun totu custu est de importu chi innantis de andai a sa scola elementari is pipius imparint in sa scola de s'infàntzia cussa cumpeténtzia linguística de fundamentu po su processu de alfabbetizatzioni afatanti.

CUMENTI SIGHIT S'IMPARU APUSTIS DE IS SES/SETI ANNUS?

Imparai sa de duas línguas intra de is ses e is doxi annus est prus fàcili chi dda imparai de mannus, ma est prus difícili chi dda imparai in sa primu infàntzia.

A ses annus su ciorbeddu no est prus diaici plàsticu cumenti fiat in is annus innantis e su pipiu chi imparat sa de duas línguas apustis de su chi naraus "períodu críticu" si agatat a ativai arresorsas mentalis diferentis arrespetu a su pipiu prus piticu. In s'edadi de sa scola sa de duas línguas est imparada e no est prus fata cosa nosta in manera intuitiva. Custu est stétiu ammostau cuntrollendi de sighiu su ciorbeddu cun unus cantu ainas sofisticadas/pibincadas chi ndi arregistrant s'atividadi. Candu funt manixaus is duus sistemas linguísticus e in particulari sa strutura grammaticali cosa insoru, in su ciorbeddu de is bilínguis cabudraxus si ativat sa matessi area corticali,  intamis in cussus chi imparant sa de duas línguas a incumentzai de is ses annus si ativant areas diferentis chi non funt necessariamenti is matessi in totus is sugetus. Custu bolit nai chi, a incumentzai de is ses annus, po imparai sa de duas línguas si pigat de arresorsas medas e diferentis de su ciorbeddu, cosa chi no acontessit in su períodu innantis de sa scola.

Unu pipiu a ses annus cumprendit su sinnificau de prus o mancu 8000 fueddus mancai ndi umperit prus o mancu 3000; oramai at achiriu unu sistema linguísticu compricau mancai ancoras in evolutzioni; arrannescit a fueddai de su fitianu, ma no est ancoras bonu de afrontai argumentus prus compricaus.

Su pipiu intra de is ses e is doxi annus duncas at giai imparau a si espressai in manera cumprida in sa primu língua, duncas po imparai sa de duas, a cust'edadi umperat su chi giai scit de su sistema de sa primu língua e po custu a bortas fartat.  At a apricai, po esémpiu, is arregulas morfológicas e is struturas sintàticas de sa primu língua a sa segunda. Iat a podi, po esémpiu, umperai in sa de duas línguas is modus verbalis cumenti funt umperaus in sa primu língua cosa sua o costruiri una fràsia umperendi sa strutura de sa língua  chi no est apropriada.

Is interferéntzias de sa primu língua smenguant a bellu a bellu cun s'esercítziu.

S'imparu sighit truessu is matessi fasis de su svilupu de is pipius chi imparant sa de duas línguas apustis de is tres annus: de una fasi de siléntziu-ascurtu su pipiu sighit fadendi struturas sémpiri prus compricadas.  At torrai a fai totus is tapas chi truessant is pipius monolínguis candu imparant custa língua, inclúdius is erroris típicus de is pipius piticus.

A cust'edadi puru ( cumenti in calisisiat edadi) s'imparu de sa de duas línguas dipendit de medas elementus, unus cantu esternus a su pipiu. Intra is de prus importu abarrant perou sa motivatzioni ( mancai cunditzionada de is babbus e is mammas e de s'ambienti a ingíriu) e su gradu de obertura faci a su mundu de su pipiu, est a nai sa disponibbilidadi cosa sua a si ponni in giogu.

SU BILINGUISMU PODIT CAUSAI  O  AGRAVAI  ÀTERUS DISTURBUS?

Su bilinguismu non càusat nisciuna patologia de su svilupu, non tenit contraindicatzionis e non produsit efetus collateralis.

Giai chi is pipius funt éssiris umanus, intra de issus ddoi at diferéntzias individualis.  Diaici unus cantu imparant una língua innantis e àterus apustis.  Intra de is fueddantis piticus ndi ddoi at  puru unus cantu chi tenint abbisóngius particolaris.

Mancàntzias de s'oidu, achichiadura, unas cantu formas de rallentamentu in su svilupu e unas cantu lesiaduras orgànicas, chentza de duda pesant in manera indereta apitzus de is abbilidadis linguísticas de su pipiu.

In custus casus is babbus e is mammas si agatant in imbaratzu candu atobiant personas chi ddis cunsillant de lassai a perdi s'umperu de is duas línguas, narendi chi duas funt unu pesu tropu grai po su pipiu.

De sólitu si decidit de sbandonai sa língua de minoria, cun sa scusa chi est mellus privilegiai sa língua de majoria e cuncentrai totus is sfortzus po s'imparu cosa sua.

Custus cunsillus non benint scéti de parentis e bixinus, est a nai de personas chi podint essi stràngias a is problemas linguísticus, ma puru de is chi sighint is pipius cun abbisóngius particolaris chi, perou, fatuvatu, non funt espertus puru de bilinguismu.

Est stétiu  ammostau chi s'imparu de duas línguas antzis chi de una scéti no est càusa de nisciuna patologia de su svilupu. Medas espertus funt de su parri chi siat de profetu fueddai cun unu specialista si su pipiu intra de is doxi e is cuindixi mesis non produsit sonus, si a dexotu mesis non cumprendit cumandus simplis, si a duus annus non fueddat po nudda, si a tres annus no umperat ancoras fràsias crutzas e si intra de is cuatru e is cincu annus no est bonu a contai unu contixeddu simpli. Ma est beni sciri chi custus arretardus non ddus provocat su bilinguismu; is pipius bilínguis cun disturbus in s'achirimentu de su linguàgiu ma cun unu funtzionamentu connoscidori bonu funt difatis cunfrontàbbilis a is pipius monolínguis cun is matessis disturbus in is matessi línguas.

Parit chi apitzus de su svilupu de su linguàgiu de su pipiu pesint pruschetotu is cunditzionis ambientalis est a nai sa famíllia, sa scola e sa comunidadi. Aterentanti de importu funt is efetus acapiaus a is línguas umperadas po pesai su pipiu.

Is espertus in campu de bilinguismu creint chi nisciuna de is duas línguas de is babbus e  mammas depat essi sbandonada: ne sa língua de minoria ne sa de majoria. Candu unu de is babbus e  mammas o ambaduus sbandonant s'umperu de sa língua de bartzolu cosa insoru, arriscant de provocai mudaduras no agradéssias in su raportu afetivu cun is pipius cosa insoru. Po su pipiu cun abbisóngius particularis s'intimidadi e s'afetu chi is babbus e mammas trasmitint po médiu de s'umperu de sa língua de bartzolu cosa insoru funt aterentati de importu, si no adderetura de prus  de cantu ddu funt po is pipius bilínguis in generali.

 

CONSILLUS A IS BABBUS E IS MAMMAS

AGIUDAI A SU PIPIU A IMPARAI DUAS LÍNGUAS DE SA NÀSCIDA

Is pipius imparant a fueddai po comunicai cun is personas chi po issus funt de importu e cunsighint s'imparu de su linguàgiu poita is mannus fueddant cun issus.

In su primu annu de edadi is pipius funt atentus meda a is aspetus non verbalis de sa comunicatzioni. Su sinnificau de is fueddus intamis est apréndiu a bellu a bellu acapiendiddus a is situatzionis innui funt umperaus. Candu po esémpiu sa mamma bistit su pipiu narat su nómini de s'arrobba e in custa manera su pipiu imparat ita est sa chi tzerriaus "mallieta".

Is pipius chi nascint in un'ambienti bilíngui tenint in s'interis de s'infàntzia medas prus cuntatus cun sa língua de s'ambienti de majoria, chi ddis  donat dónnia genia de strúmbulu linguísticu. Giai chi s'imparu de una língua est acapiau a su tempus de espositzioni a custa, si boleus chi su pipiu imparit puru sa língua de minoria, sa manera prus de profetu - segundu is espertus - est  umperai in famíllia scéti custa língua.

Candu su pipiu at a intrai in cuntatu cun s'ambienti de majoria imparat chitzi puru sa língua prus spartzinada (est a nai s'italianu). Custa arregula balit naturalmenti po is famíllias innui totus  funt bilínguis. In custu tipu de famíllia est de importu a si arrelatai cun su pipiu fintzas de sa primu dí in sa língua de minoria e dda umperai cun coeréntzia in is annus chi sighint in totus is atividadis chi ddu interessant.

Est de profetu ddu fueddai descriendi su chi si fait in s'interis de is atividadis ( su bànniu, sa cosa de papai, e aici sighendi). Candu su pipiu at a essi prus mannu fait a ddu fichiri in is atividadis, aici arremonat mellus is fueddus umperaus in cussas circustàntzias ( po esémpiu: apariciai sa mesa, acuai in matas, e aici sighendi). Funt ateretanti de importu totus is atividadis spassiosas de fai in sa língua de minoria: cantai cantzoneddas, imbalapipius, contai, ligi imparis is libbureddus figuraus, giogai, castiai is cartonis animaus e is programmas de sa televisioni, ascurtai is contus sonorus, e aici sighendi.

Naturalmenti est beni chi is babbus e is mammas siant de esémpiu a su pipiu umperendi sa língua de minoria, sémpiri e cun coeréntzia cun totus is fueddantis custa língua, chi sigant is programmas in s'arràdiu e in televisioni, ligiant giornalis e líbburus,  est a nai fatzant in manera chi sa língua siat presenti in domu.

Puru in is famíllias naradas mistas su babbu e  mamma chi fueddat sa língua minoritària depit sighiri custus inditus.

De sighiu eus a nai de s'ategiamentu chi podit tenni su babbu e  mamma chi non fueddat sa língua de minoria.

SU PRINCÍPIU "UNA LÍNGUA UNA PERSONA"

Is babbus e is mammas in generali, podint agiudai a is pipius a imparai duas línguas si donniunu umperat cun su pipiu una língua scéti, de preferéntzia sa cosa sua.  Su pipiu identífica sa língua cun sa persona e custu agiudat a apoderai distintus is duus sistemas linguísticus impedendiddi de ddus ammesturai. Custu princípiu est narau "Una língua - una persona".

Medas babbus e mammas sceberant a solus, a pentzamentu, custu cumportamentu. In generi funt cumbintus chi funt coerentis e chi non sbandonant s'umperu de sa língua de bartzolu cosa insoru. Arregistrendi fueddadas intra de custus babbus e mammas e is pipius cosa insoru eus perou averiguau chi su cumportamentu linguísticu cosa insoru est diferenti de su chi issus creint de tenni: funt prus pagu coerentis de su chi pentzant.

Custu bolit nai chi sa cumpridura de custu princípiu de importu cumportat unu certu sfortzu, in cantu presuponit chi is babbus e is mammas donint atentu a cumenti si espressant. Naturalmenti in custu casu puru non depeus lompi a is estremus e trascurai afetu e sintzillesa po circai s'espressioni perfeta. A parti sa decisioni de is babbus e is mammas de sighiri custu princípiu, ddoi at unus cantu elementus chi agiudant su svilupu linguísticu de su pipiu. De certu est de importu mannu cantu e cumenti fueddaus a su pipiu e, cumenti bieus prus ainnantis, ddu funt puru is stilis/sestus comunicadoris de is babbus e mammas e s'ategiamentu arriguardu a s'ammesturu de is línguas. Non funt  prus pagu de importu  puru sa cumbintzioni e sa cusciéntzia de is babbus e mammas de essi issus etotu a orientai e a castiai su svilupu linguísticu de is pipius cosa insoru.

Si sa língua de bartzolu de unu de is babbus e mammas est sa língua prus pagu presenti in s'ambienti innui si movit su pipiu, pesat in manera positiva meda asuba de su svilupu de custa língua ndi apoderai s'umperu de parti de unu o de ambaduus is babbus e mammas, imparis a interventus chi orientint su pipiu a s'imparu. Parit difatis chi is pipius imparint mellus sa língua de  cussu babbu e mamma chi non scéti dda umperat cun issus, ma chi ddis imparat puru cumenti si depint espressai in cussa língua.

Si difatis su pipiu non tenit sa possibbilidadi de curregi is erroris ( ca nisciunus si ddus ammostat opuru nisciunu ddi donat unu mollu linguísticu) podit acontessi chi svilupit un'interlíngua capassa de satisfai is abbisóngius comunicativus aintru de sa famíllia e fortzis de s'ambienti puru, ma no adeguada a is arregulas de su sistema linguísticu dominanti chi at a essi sa fundamenta de su processu de scolarizatzioni benidori.

IS SCEBERUS LINGUÍSTICUS NON FUNT SÉMPIRI FÀCILIS

A parti s'impàciu dépiu a sa coeréntzia in s'umperu linguísticu in s'interis de sa fueddada cun is pipius, is famíllias bilínguis si agatant ainnantis a àteras dudas puru.

Cali língua umperai candu est presenti s'àteru babbu e mamma chi fueddat scéti sa língua de majoria? Ita fai si ddoi at àteras personas puru, po esémpiu parentis, chi non cumprendint tali língua?

Funt sceberus non sémpiri fàcilis e duncas is decisionis funt diferentis de casu a casu. Giai chi is abbisóngius de is babbus e is mammas funt de natura emotzionali, acapiaus a sa stória personali cosa insoru e a s'abbisóngiu de apoderai un'echilíbriu funtzionali a sa psiche e a sa famíllia cosa insoru, no esistit unu cunsillu chi balit po totus. Esistint perou cunsillus ténnicus innui apitzus est de profetu nci fai unu pentzamentu mancai non ddus cretaus adatus a su casu cosa nosta.

S'orientamentu prus de profetu previdit chi in sa famíllia dónnia membru si cumportit segundu su princípiu "Una persona - una língua". Candu est presenti unu familiari chi connoscit una scéti de is línguas, su mannu bilíngui depit umperai sémpiri sa língua de bartzolu cosa sua cun su pipiu mancai furriendi cantu est stétiu nau a su mannu monolíngui.

Custa manera de fai est de profetu meda si apricada aforas puru de sa famíllia; cosa perou non sémpiri fàcili. Pruschetotu si si ndi acataus chi tali ategiamentu linguísticu non permitit una comunicatzioni sintzilla intra de babbus e mammas e fillus e àteras personas chi si intendint esclúdias, candu est umperada una língua chi non cumprendint. Est duncas norma bona chi is babbus e is mammas siant scientis de sa strategia sceberada cumenti sa prus adata a su benéssiri de sa famíllia cosa insoru.

Est berus perou chi in is famíllias innui si fueddat sa língua de minoria su membru chi non dda connoscit cun s'andai de su tempus si impossessat passivamenti de una bariedadi familiari;  est strumbuladori su ammostai de dda cumprendi e ancoras prus de profetu sa tenta de dda umperai. Is pipius funt prexaus meda de podi imparai calincuna cosa a sa mamma o a su babbu.

Is espertus cunsillant a su familiari chi non fueddat sa língua de minoria de cumpartziri cun su pipiu cussas atividadis chi podit sighiri mancai non cumprendat sa língua chi ddas espressadas.

 Po esémpiu podit castiai is cartonis animaus mancai chentza de ndi cumprendi sa língua, podit pigai parti a is tantis atividadis de su pipiu acapiadas a sa língua scéti cun sa preséntzia cosa sua, e aici sighendi.

Po su pipiu est de importu mannu cumprendi chi is babbus e is mammas funt prexaus de su chi fait, duncas est beni chi issus ddu alabbint po is progressus cosa sua, ddi nerint de essi fierus de su fatu chi chistionit duas línguas, e ammostint prexu faci a acontéssius acapiaus a s'umperu linguísticu chi tenint importu in sa vida de su pipiu.

 

STRATEGIAS LINGUÍSTICAS DE IS MANNUS CHI IN FAMÍLLIA UMPERANT DUAS LÍNGUAS

Su princípiu "Una língua - una persona" est una spécia de macrostrutura chi est necessàriu integrai po esémpiu cun strategias de interventu candu is pipius ammesturant is línguas.

Elizabeth Lanza (1997) at identificau, in una scala graduada, is strategias de acomodamentu linguísticu chi is mannus adotant faci a sa língua umperada de su pipiu.

Strategia de prus pagu acomodamentu: is mannus faint finta de non cumprendi candu su pipiu si espressat in manera sballiada e non dd'arrespundint. Pretendint duncas chi umperit sa matessi língua chi umperant issus:

1) Strategia de fai preguntas: su mannu arrepitit is fueddus de su pipiu in forma de pregunta in sa língua chi est umperendi cun su pipiu. Fadendi diaici in manera indereta preguntat a su pipiu si at cumpréndiu beni. Su pipiu depit arraspundi eja o no.

2) Livellu de mesu de acomodamentu: su mannu tradusit o reasumit su chi at nau su pipiu chentza de pretendi arriguardu una cunfirma cosa sua.

3) Strategia "Andaus ainnantis": dónnia fueddanti fueddat in una língua diferenti, giai chi totus cumprendint.

4) Strategia de mudadura: su mannu si adeguat de unu totu a su fueddanti piticu adotendi su matessi códixi umperau de su pipiu.

De su puntu de vista de s'imparu de ambaduas is línguas, is primu duas strategias funt is prus adeguadas, ca comunicant a su pipiu chi si depit adatai a sa língua de chi est fuendendiddu e chi s'ammesturu de línguas non est permítiu. Is úrtimas duas strategias, intamis, comunicant in manera indereta a su pipiu s'informatzioni chi in cuss'ambienti si permitint formas linguísticas "ammesturadas".

CUMENTI CURREGI IS PIPIUS CANDU AMMESTURANT IS LÍNGUAS

Lyster e Ranta (1998) ant distintu/scerau ses maneras diferentis de curregi is erroris fatus umperendi unu certu códixi linguísticu. Funt is matessi maneras umperadas de is babbus e is mammas puru cun is pipius monolínguis chi si espressant in manera sballiada.

1) Curregeus s'errori e donaus a su pipiu sa forma currégia in sa língua adeguada. Diaici comunicaus a su pipiu:

a) chi at sballiau,

b) ita at sballiau,

c) cumenti iat a essi dépiu nai.

2) Torraus a formulai de unu totu o in parti sa fràsia narada de su pipiu ammanniendidda e  in logu de s'errori donaus sa forma giusta in sa língua adeguada, opuru donaus a su pipiu sa tradutzioni de una língua a s'àtera.

3) Pretendeus chi su pipiu si curregiat e ddi preguntaus de torrai a arrepiti sa forma currégia.

4) Naraus a su pipiu chi in su discursu cosa sua ddoi at un'errori in su manixu de is línguas ma non ddi naraus innui est s'errori e non ddi donaus nisciunu inditu chi arriguardat sa forma adeguada de umperai.

5) Circaus de " Tirai aforas" de su pipiu sa forma linguística currégia umperendi preguntas inderetas, opuru pretendeus chi su pipiu arrepitat in un'àtera manera su chi at nau.

6) Espressaus sa curretzioni chentza perou torrrai a formulai su chi at nau su pipiu e chentza de nai nudda a su pipiu.

 

Arresurtat chi is babbus e is mammas si serbant pruschetotu de is primu duas ténnicas. Segundu is espertus intamis su métodu prus de profetu est su de circai de tirai aforas de su pipiu sa forma currégia, in cantu cumportat unu sfortzu prus mannu de su ciorbeddu.

In is àterus casus in una certa manera donaus a su pipiu sa forma currégia "giai pronta".

 

Annalisa Caboni

Operadora de s'Ufítziu de Língua Sarda, Províntzia Sud Sardigna, sea de Biddacidru.